LITERATURĂ RELIGIOASĂ

Liturghie - 1805
Liturghie - 1837
Liturghie - 1860

BORIS BUZILĂ - GAZETAR, PROZATOR, TRADUCĂTOR

Boris Buzilă (16 iunie 1929, Selişte, raionul Orhei, Republica Moldova) este un gazetar, prozator şi traducător. Este fiul Emiliei şi al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti (1953), secţia limba şi literatura rusă. Pasionat de scrisul gazetăresc şi beletristic, a debutat timpuriu (1944) în săptămânalul „Foaia noastră" din Timişoara, cu articolul Poporul românesc. Timp de aproape 40 de ani (1955-1994) a răspuns de „pagina culturală" a ziarului „România liberă", menţinând-o într-un climat mode­rat şi scriind el însuşi aici cronici despre literatura epocii.

 O parte dintre numeroasele sale interviuri cu scriitori, artişti plastici, actori şi muzicieni au fost reunite în volumul Mărturii în amurg (1974). Buzilă este şi autorul a trei volume de memorialis­tică de călătorie, În întâmpinarea soarelui (1962), Din Ardeni la Marea Nordului (1975) şi Orientul Occident (1983). Sunt însem­nări din călătoriile întreprinse în Mongolia, Belgia, Luxem­burg, Maroc, concepute asemeni unor „fotografii interioare" (cum se şi subintitulează una dintre cărţi), pendulând între reportajul exotic şi cultural şi jurnalul intim, între expozeul documentar şi eseu.

Ampla lucrare Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia (1996), onorată cu un cuvânt înainte de mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, impresionează prin bogăţia şi rigoarea documentară, ca şi prin vibraţia sufletească şi spirituală a expunerii. Aşa cum sugerează şi prin titlul lucrării sale, autorul nu şi-a propus o tratare exhaustivă a temei abordate, care ar fi implicat o exegeză pluridimensională, ci s-a oprit numai asupra unor momente din istoria vieţii bisericeşti basarabene, însă aceste „momente" se constituie în etape istorice, de un secol şi câteva decenii, cu o covârşitoare răsfrân­gere asupra destinului românilor din Basarabia.

Cartea circum­scrie perioadele 1812-1918, de la răpirea Basarabiei până la Marea Unire, apoi de la 1918 până la cotropirea bolşevică din 1940 şi, în sfârşit, revenirea la patria-mamă din 1941 până în 1944. Redactor la cel de-al doilea (ca importanţă) ziar comunist, „România liberă", Buzilă a trăit o dramă a dedublării, mărturisită într-un jurnal secret, ţinut timp de 30 de ani, începând din 1960 şi publicat în 1999 cu titlul În prezenţa stăpânilor.

Opera

• În întâmpinarea soarelui, Bucureşti, 1962;

• Mărturii în amurg, Cluj, 1974;

• Din Ardeni la Marea Nordului, Bucureşti, 1975;

• Orientul Occident, Cluj Napoca, 1983;

• Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia, cu un cuvânt înainte de Antonie Plămădeală, Bucureşti-Chişinău, 1996;

• În prezenţa stăpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la „România liberă", Bucureşti, 1999.

Traduceri

• Pavel Florenski, Iconostasul, Bucureşti, 1994;

• Aleksandr Soljeniţîn, Chestiunea rusă la sfârşit de secol XX, prefaţă de Al. Paleologu, Bucureşti, 1995;

• N.V. Gogol, Meditaţii la Dumnezeiasca Liturghie, Bucureşti, 1996;

• Sfântul Ioan din Kronstadt, Liturghia, cerul pe pământ, Sibiu, 1996;

• Sfântul Ignatie Brianceaninov, Plângerile unui monah, Bucureşti, 1997, O ofrandă monahilor contemporani sau Binecuvân­tare pentru ospăţul mirelui, Bucureşti, 2002;

• Ioan Kovalevsky, Fericiţi nebuni, pentru Hristos, Bucureşti, 1997;

• Sfântul Teofan Zăvorâtul, Rugăciunea Domnească tâlcuită de Sfinţii Părinţi, Bucureşti, 1997;

• Evgheni N. Trubeţkoi, Trei eseuri despre icoană, Bucureşti, 1999;

• Serghei Bulgakov, Rugul care nu se mistuie, Bucureşti, 2001.

Sursa citată: 

POEZII DESPRE RÂURILE MOLDOVEI

Buzdugan, Ion. La vadul Nistrului / Ion Buzdugan // Scrieri. – Vol. 1. – Chişinău : Ştiinţa, 2014. – P. 92.

La vadul de la Nistrul

Priveşte-n nesfârşit: e stepa ocean,

Movilele din zări par insule pe mare...

N-auzi în depărtări un chiot, o chemare,

Iar drumu-i făr’ de spor şi nu zăreşti un han...

În zboru-i către munţi s-avântă un vultan...

Dar cine-a speriat vulturul la hotare?

Ce nori se văd pe cer? Ce vuiet creşte-n zare?

Sunt hoarde de barbari, trimise de Sultan?...

Hei, Pârcălabi, pe cai, porniţi în trap buiestru!

Şi voi, scumpi Soroceni, arcaşi ai lui Ştefan,

Voi stăvilari din vremi puhoiului sinistru!...

Să ploaie cu săgeţi, iar greul buzdugan

Să dârdâie, izbind în tigve de duşmani…

Din turci să dregem pod în vadul de la Nistru!

Buzdugan, Ion. Pe valea Prutului / Ion Buzdugan // Scrieri. – Vol. 1. – Chişinău : Ştiinţa, 2014. – P. 99-100.

Pe valea Prutului

Amurgul – liliac de noapte –

Pe aripi negre de mătase,

Molatec fâlfâind se lasă

Peste câmpii şi lanuri coapte.

            Pe cărăruşa, ce se pierde

            Sub zări, cosaşi se-ntorc din luncă,

Ducând, în corpul frânt de muncă,

Miros de flori şi iarbă verde.

Nevestele pun foc în vetre,

Copiii legănând în poale,

Şi fumu-albastru-n rotocoale

Se-nalţă din cămin de pietre.

În valuri Prutul, pe sub maluri,

Aleargă, gâfâind sub plute,

Cu umbrele lor negre, mute,

Oftând din când în când în valuri;

Iar Codru-nvăluit de nouri –

Cu fruntea-n zări, îngândurată,

Sub poala nopţii înstelată:

Pare-un păstor de negri bouri.

            Luceafărul pe-a zării treaptă

Se urcă-n noaptea vrăjitoare:

O, turm-a stelelor mioare,

Sculaţi, – Păstorul vă aşteaptă!

DUMITRU MATCOVSCHI - POETUL TOAMNEI

Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Raşcov, judeţul Soroca) este un poet din Republica Moldova, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a fost unul din pilonii mișcării de renaștere națională la începutul anilor 1990.

S-a născut în comuna Vadu-Raşcov, jud. Soroca, în familia plugarilor Leonte şi Eudochia.

După studiile primare şi secundare, în 1956 devine student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, facultatea "Istorie şi Filologie". Ultimul an de studii (1960-1961) îl are la Universitatea de Stat din Chişinău din cauza fuzionării acestor două instituţii universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef adjunct la saptămînalul "Cultura".

Debutul editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri "Maci în rouă". În 1969 apare volumul de versuri "Descîntece de alb şi negru", care imediat după apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului. Urmează o rodnică perioadă de activitate literară. Opera lui Dumitru Matcovschi o demonstrează plenar.

Un moment tragic era cat pe ce sa-i curme viaţa la 17 mai 1989, fiind strivit de un autobuz. Se presupune că accidentul fusese unul organizat, avînd în vedere tumultul de evenimente de deşteptare naţională din perioada dispariţiei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi proclamării independenţei de Uniunea Sovietică. Urmează o lungă perioadă de recuperare fizică şi morală, la Chişinău, Moscova şi Bucureşti. Suportă peste douăzeci de intervenţii chirurgicale. Condiţia fizică şi vigoarea bărbătească de înainte îi este redusă de paralizie. Suferinţa nedreaptă însă i-a călit şi mai mult conştiinţa.

În anii de avînt ai mișcării de eliberare națională (1987-1989) s-a manifestat ca publicist redutabil. Tot atunci a revigorat revista "Nistru", în 1988 schimbîndu-i denumirea în "Basarabia" și fiind redactorul-șef al acestei publicații pînă în 1997.

Este recunoscut pe plan internaţional de critica literară drept unul din marii poeţi ai Republicii Moldova.

De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grîul, Axa, Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea, Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta, Toamna porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile rusă şi lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.

În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj "Troiţa". În acelaşi an are loc premiera spectacolului "Destinul", după piesa "Ioan Vodă cel Viteaz" de D. Matcovschi, la Teatrul Naţional "M. Eminescu" din Chişinău.

Un compartiment bogat al poeziei matcovschiene îl constituie lirica de dragoste. Sinceritatea sentimentului, simplitatea monologului autoricesc, sonoritatea imaginilor, puritatea și valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor asigură textelor lui o originalitate excepțională, care n-a putut să nu se bucure de atenția compozitorilor. Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit şlagăre de la chiar prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion Aldea-Teodorovici şi Petre Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan, Mircea Oţel, Constantin Rusnac. La ora actuală numai Grigore Vieru poate concura cu el în privința contribuției la dezvoltarea cîntecului de estradă est-prutean.

Liceul din comuna Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului Dumitru Matcovschi.

Articol îngrijit de: Vlada Afteni

Bibliografie (surse):

1.                       Ana Ghilas, Dumitru Matcovschi: Parintii. In Limba romana, 1994; 2.                       Valerian Ciobanu. Nume şi Lume. Chişinău. Editura Pontos. 2008 
3.                       www.ro.wikipedia.org; 
4.                       www.moldova.110mb.com.

GRIGORE VIERU - POET AL NEAMULUI

S-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererâta din fostul judeţ Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953.

A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”.

A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu.

În 1965, îi apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967). În 1967, Revista Nistru publică poemul "Bărbaţii Moldovei", cu o dedicaţie pentru "naţionalistul" Nicolae Testimiţeanu. Întregul tiraj este oprit, iar dedicaţia este scoasă.

În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969, el publică "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă de copii.

În 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naţionalistă de către autorităţi. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorul românesc.

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban şi Tatiana Nicolescu.

În 1974, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. În acelaşi an, apare volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustraţii color de Isai Cârmu.

În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi. Un an mai târziu, prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.

În 1981, la editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântimâbreanu), în colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.

În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen. În acelaşi an apare cartea de versuri "Rădăcina de foc", la Editura Universul din Bucureşti (director Romul Munteanu).

În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.

În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace.

În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.

La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.

În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în veac" (Colecţia: Biblioteca şcolarului), iar în 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.

La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată, pe fondul unor politraumatisme multiple şi al unei poliinsuficienţe a sistemelor şi organelor. 

Sursa: Pagina oficială Grigore Vieru

 Legământ

(Lui Mihai Eminescu)

Ştiu: cândva, la miez de noapte

Ori la răsărit de Soare,

Stinge-mi-s-or ochii mie

Tot deasupra cărţii Sale.

Am s-ajung atunce, poate,

La mijlocul ei aproape.

Ci să nu închideţi cartea

Ca pe recile-mi pleoape.

S-o lăsaţi aşa, deschisă,

Ca băiatul meu ori fata

Să citească mai departe

Ce n-a dovedit nici tata.

Iar de n-au s-auză dânşii

Al străvechii slove bucium,

Aşezaţi-mi-o ca pernă

Cu toţi codrii ei în zbucium.

 

Lecturile literare - Clasa a III-a

Lecturile literare - Clasa a II-a

Tu vei creşte mare doare lecturînd, cu aceste opere vei păşi pragul cu miracolul poveştilor şi a basmelor, poveştilor populare, legendele şi nemuritoare nestemate ale literaturii noastre. Nu lăsa o zi să treacă fără a lectura ceva interesant ceva plăcut.

Emil Garleanu

• Asa, o poveste
• Cat un fir de neghina
• Puisorii

Ion Creanga

• Aminiri din copilarie-fragment-I
• Poveste uni om lenes
• Fata babei si fata mosneagului
• Ion Roata si Voda Cuza

Dimitrie Bolintineanu

• Preda Buzescu
• Muma lui Stefan cel Mare

George Cosbuc

• Vestitorii primaverii
• Concertul primaverii-fragment-
• Iarna pe ulita
• Cantec
• Jucariile celui cuminte
• Muresul si Oltul

• Albina si paianjenul

Petre Ispirescu

• Tapul si sarpele
• Judecata vulpii
• Srea in bucate-fragment-
• Tinerete fara batranete si viata fara de moarte
• Fata saracului cea isteata
• Broasca testoasa cea fermecata

Mihai Eminescu

• La mijloc de codru
• Revedere
• Ce te legeni?
• Cu penetul ca sideful
• Borta vantului

Vasile Alecsandri

• Primavara
• Dimineata
• Bradul

Ioan Slavici

• Doi feti cu stea in frunte
• Stefan Octavian Iosif
• Cantec
• Gruia-fragment-

Alexandru Vlahuta

• Ostrovul Mare. Ruini
• In Vrancea-fragment
• In ajunul Craciunului

George Toparceanu

• Cantec
• Aeroplanul

Legende Populare

• Baba Dochea( folclor)
• Legenda privighetorii
• Legenda ghioceilor

Jean De La Fontaine

• Greierele si furnica

Fratii Grimm

• Croitorasul cel viteaz
• Printul fermecat
• Prietesugul dintre soarece si pisica
• Regina albinelor

Lecturile literare - Clasa a I-a

Pentru a face cunoştinţă cu lumea  lecturii te invitam sa lecturezi impreuna cu noi cele mai interesante carti pentru copii. 

Ion Creanga

• Capra cu trei iezi
• Punguta cu doi bani
• Ursul pacalit de vulpe

George Cosbuc

• Povestea gastelor
• Iarna
• Zile de toamna
• Vine ploaia!

Emil Garleanu

• Cand stapanul nu-I acasa!
• Marinimie
• Saracutul!
• Gandacelul

Mihai Eminescu

• Somnoroase pasarele

Petre Ispirescu

• Praslea cel Voinic si merele de aur

Ana Blandiana

• Intr-o zip e cand lucram
• Face cine ce vrea

Stefan Octavian Iosif

• Cantec de primavera

Barbu Stefanescu Delavrancea

• Bunicul
• Bunica
• Neghinita
• Palatul de clestar

George Toparceanu

• Cati ca voi!
• Balada unui greier mic

Charles Perraul

• Scufita Rosie
• Motanul Incaltat

Fratii Grimm

• Alba-ca Zapada
• Cenusareasa
• Frumoasa din padurea adormita
• Muzicantii din Bremen
• Hansel si Gretel
• Prichindel
• Povestea pescarusului si a morunasului

Hans Christian Andersen

• Fetita cu chibriturile
• Soldatelul de plumb
• Ghiocelul-fragment
• Omul de Zapada
• Ratusca cea urata

Carlo Collodi

• Pinocchio-fragment-
• Hanul Racul Rosu

Janne-Marie Le Prince De Beaumont

• Frumoasa si Bestia

Basm Popular
Cei trei purcelusi

Prezentare de carte

S-a născut un odoraş

S-a născut un odoraş. - Ch.: Epigraf, 2010. - 49 p.

Pe pămîntul mare un copil e-o floare, este adevărat, orice copil este aroma îmbietoare de flori ce aşteaptă a fi admirată şi savurată din plin. 

Este o carte despre copii şi pentru copiii nou născuţi. Pe paginile viu ilustrate puteţi găsi spaţiu pentru a scrie o amintire frumoasă despre primul an de viaţă al copilului. Este un ghid pas cu pas de creştere a bebeluşului dumneavoastră.  Poate fi un cadou pentru nou-născuţi.  

Paginile cărţii cuprind: creşte, creşte-al nostru odor-a-mplinit un anişor, poezii şi cîntece pentru bebeluşi, sfaturi utile pentru îngrijirea şi educarea copilaşilor.

Un roman pentru weekend

1.     Apollinaire, Guillaume. Cox-City. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2004. 221 p.
2.     Baudelaire, Charles. Jurnale intime. Paradisuri artificiale. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2002. 219 p.
3.     Casanova, Giovanni Giacomo. Nu am uitat-o. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2003. 117 p.
4.     Cendrars, Blaise. Viaţa primejdioasă. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2003. 148 p.
5.     Darrieussecq, Marie. Schimbarea la trup. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2003. 157 p.
6.     Despentes, Virginie. Lucruri minunate. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2006. 220 p.
7.     Djian, Philippe. Zonă erogenă. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2005. 287 p.
8.     Dobrogeanu-Perdix, Stella. Piramida secolului meu. Târgovişte: Ed. Bibliotheca, 2009. 216 p.
9.     Dragostea. Gelozia. Ura. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2005. 139 p.
10.  Ermaux, Annie. Paradoxul fotografiei. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2006. 157 p.
11.  Ernaux, Annie. Pasiune simplă. Locul. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2006. 246 p.
12.  Etxebarria, Lucia. Dragoste, curiozitate, prozac şi îndoieli. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2006. 284 p.
13. Genet, Jean. Jurnalul unui hoţ. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2002. 252 p.
14. Germain, Sylvie. Zile de mîine. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2003. 218 p.
15.  Michaux, Henri. Mescalina. Mizerabil miracol. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2003. 169 p.
16.  Nouă întâmplări bizare. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2006. 246 p.
17.  Onfray, Michel. Dorinţa de a fi vulcan. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2003. 314 p.
18. Oates, Joyce Carol. Bestii. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2004. 167 p.
19. Rainer, Maria Rilke. Confesiunile lui Malte Laurids Brigge. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2004. 175 p.
20.  Rico-Godoy, Carmen. Cum să nu dai chix ca femeie. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2005. 189 p.
21.  Shakespeare, William. Macbeth. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2006. 221 p.
22.  Shakespeare, William. The tempest=Furtuna. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2004. 213 p.
23.  Vampiriada. Nouă poveşti celebre. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2007. 295 p.
24.  Zeletin, C.D. Sonetul în zorii, amiaza şi amurgul renaşterii italiene. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2002. 357 p.
25.  Zeller, Florian. Fascinaţia răului. Târgovişte: Ed. Pandora-M, 2006. 187 p.

Enciclopedia curiosilor

Pentru cititorii pasionati de lumea vie, de fiintele extraordinare care populeaza Terra, univers- intre enigma si adevar, fenomenele ciudate din natura, diverse tari ale lumii cu traditii si obiceiuri deosebite, biblioteca organizeaza un sir de activitati la tema curiozitati. Informatii atragatoare, discutii, recorduri precum si de divertisment, ghicitori, jocuri, glume sint mult apreciate de cititorii bibliotecii.

Nestematele literaturii romane

Bogatia unei limbi nu consta in numarul de cuvinte. Adevarata bogatie consista totdeauna in locutiuni, in acele tiparuri neschimbate care se formeaza in curs de mii de ani si dau fiecarei limbi o fizionomie proprie… Caci la urma urmelor e indiferent care sunt apucaturile de care se slujeste o limba, numai sa poata deosebi din fir in par gandire de gandire. Un singur cuvant alaturat cu altul are alt inteles [...] Aceasta parte netraductibila a unei limbi (locutiunea) formeaza adevarata ei zestre de la mosi-stramosi, pe cand partea traductibila este comuna gandirii omenesti in genere.

Mihai Eminescu

Lecturile verii, LUNI, este ziua in care lecturam din nestematele literaturii romane: zicatori, proverbe, ghicitori, legende, maxime, prezentam colectia din diverse serii ce cuprinde aceasta tema.

Dictionar cu proverbe online

Romane pentru fiecare

Biblioteca va ofera o lista bibliografica cu cele mai noi romane din colectia bibliotecii.

1. Kawabata, Yasunari. Frumoasele adormite. Bucureşti: Humanitas, 2009. 130 p.

2. Lawrence, D. H. Amantul doamnei Chatterly. Iaşi: Polirom, 2001. 298 p.

3. Gavalda, Anna. O iubeam. Iaşi: Polirom, 2003. 179 p.

4. Gregory, Sanda; Tierney, Michael. Uitaţi că aţi avut o fiică: Ani de închisoare la ,,Bangkok Hilton,,. Bucureşti: Ed. Allfa, 2006. 316 p.

5. Sachar, Louis. Scretul din Lacul verde. Bucureşti: Ed. Trei, 2004. 240 p.

6. Rushdie, Salman. Seducătorul din Florenţa. Iaşi: Polirom, 2009. 367 p.

7. Palahniuk, Chuck. Cântec de leagăn. Iaşi: Polirom, 2007. 292 p.

8. Moore, Christopher. O treabă murdară. Iaşi: Polirom, 2007. 427 p.

9. Oz, Amos. Să nu pronunţi: noapte. Bucureşti: Humanitas, 2010. 217 p.

10. Theodoru, Radu. Călăreţul roşu. Bucureşti: Ed. Lucman, s.a. 382 p.

11. Tolkien, J. R.R. Reverandom. Bucureşti: Ed. Rao, 2004. 122 p.

12. Tolkien, J. R.R. Cele două turnuri. A doua parte a trilogiei stăpânul Inelelor. Bucureşti: Ed. Rao, 2002. 442 p.

Creativitatea - drumul spre promovare

Creativitatea este un motiv de a atrage copiii spre tarimul miraculos al bibliotecii, clubul de creatii CREATEUR a adunat din activitatea copiilor lucrari ce surprinde acele talente adevarate.

Membrii clubului vor contribui la elaborarea unei carti de colorat pentru copii Cartea mea de colorat cu eroul preferat. 

Cartea elctronica pentru copii

•  ABC-ul minunilor
• Activitati matematice 6-7 ani
• Balada unui greier, George Toparceanu
• Buratino
• Castelul vinturilor 
• Cheiţa de aur
•  De la gradinita spre scoala
• Heidi, fetita munţilor
• Morcoveata, Jules Renard
• Neghinita, Barbu Stefanescu, Delavrancea 
• Ocolul Pămîntului 
• Peter Pan
• Povestea greierului
• Poveşti cu zine, Contesa de Segur
• Povestile bunicii
• Puiul, Al. I. Bratiescu-Voinesti
• Toate pînzele sus