BORIS BUZILĂ - GAZETAR, PROZATOR, TRADUCĂTOR

Boris Buzilă (16 iunie 1929, Selişte, raionul Orhei, Republica Moldova) este un gazetar, prozator şi traducător. Este fiul Emiliei şi al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti (1953), secţia limba şi literatura rusă. Pasionat de scrisul gazetăresc şi beletristic, a debutat timpuriu (1944) în săptămânalul „Foaia noastră" din Timişoara, cu articolul Poporul românesc. Timp de aproape 40 de ani (1955-1994) a răspuns de „pagina culturală" a ziarului „România liberă", menţinând-o într-un climat mode­rat şi scriind el însuşi aici cronici despre literatura epocii.

 O parte dintre numeroasele sale interviuri cu scriitori, artişti plastici, actori şi muzicieni au fost reunite în volumul Mărturii în amurg (1974). Buzilă este şi autorul a trei volume de memorialis­tică de călătorie, În întâmpinarea soarelui (1962), Din Ardeni la Marea Nordului (1975) şi Orientul Occident (1983). Sunt însem­nări din călătoriile întreprinse în Mongolia, Belgia, Luxem­burg, Maroc, concepute asemeni unor „fotografii interioare" (cum se şi subintitulează una dintre cărţi), pendulând între reportajul exotic şi cultural şi jurnalul intim, între expozeul documentar şi eseu.

Ampla lucrare Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia (1996), onorată cu un cuvânt înainte de mitropolitul Ardealului, Antonie Plămădeală, impresionează prin bogăţia şi rigoarea documentară, ca şi prin vibraţia sufletească şi spirituală a expunerii. Aşa cum sugerează şi prin titlul lucrării sale, autorul nu şi-a propus o tratare exhaustivă a temei abordate, care ar fi implicat o exegeză pluridimensională, ci s-a oprit numai asupra unor momente din istoria vieţii bisericeşti basarabene, însă aceste „momente" se constituie în etape istorice, de un secol şi câteva decenii, cu o covârşitoare răsfrân­gere asupra destinului românilor din Basarabia.

Cartea circum­scrie perioadele 1812-1918, de la răpirea Basarabiei până la Marea Unire, apoi de la 1918 până la cotropirea bolşevică din 1940 şi, în sfârşit, revenirea la patria-mamă din 1941 până în 1944. Redactor la cel de-al doilea (ca importanţă) ziar comunist, „România liberă", Buzilă a trăit o dramă a dedublării, mărturisită într-un jurnal secret, ţinut timp de 30 de ani, începând din 1960 şi publicat în 1999 cu titlul În prezenţa stăpânilor.

Opera

• În întâmpinarea soarelui, Bucureşti, 1962;

• Mărturii în amurg, Cluj, 1974;

• Din Ardeni la Marea Nordului, Bucureşti, 1975;

• Orientul Occident, Cluj Napoca, 1983;

• Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia, cu un cuvânt înainte de Antonie Plămădeală, Bucureşti-Chişinău, 1996;

• În prezenţa stăpânilor. Treizeci de ani de jurnal secret la „România liberă", Bucureşti, 1999.

Traduceri

• Pavel Florenski, Iconostasul, Bucureşti, 1994;

• Aleksandr Soljeniţîn, Chestiunea rusă la sfârşit de secol XX, prefaţă de Al. Paleologu, Bucureşti, 1995;

• N.V. Gogol, Meditaţii la Dumnezeiasca Liturghie, Bucureşti, 1996;

• Sfântul Ioan din Kronstadt, Liturghia, cerul pe pământ, Sibiu, 1996;

• Sfântul Ignatie Brianceaninov, Plângerile unui monah, Bucureşti, 1997, O ofrandă monahilor contemporani sau Binecuvân­tare pentru ospăţul mirelui, Bucureşti, 2002;

• Ioan Kovalevsky, Fericiţi nebuni, pentru Hristos, Bucureşti, 1997;

• Sfântul Teofan Zăvorâtul, Rugăciunea Domnească tâlcuită de Sfinţii Părinţi, Bucureşti, 1997;

• Evgheni N. Trubeţkoi, Trei eseuri despre icoană, Bucureşti, 1999;

• Serghei Bulgakov, Rugul care nu se mistuie, Bucureşti, 2001.

Sursa citată: